BusinessMagazin

Blog

  • Repetarea anului ŞCOLAR. Scenariu luat în calcul de Guvernul României

    În acest moment sunt trei scenarii în privinţa anului şcolar, în contextul coronavirusului. Primul, evaluările au loc conform calendarului iniţial, al doilea, evaluările sunt decalate, iar un al treilea, anul şcolar va fi repetat. Declaraţia a fost făcută la RFI de vicepremierul Raluca Turcan care spune că a cerut o analiză ministerului de resort.

    Raluca Turcan a solicitat Ministerului Educaţiei o analiză privind evoluţia cursurilor online, în contextul coronavirusului.
    „Am solicitat o analiză din partea Ministerului Educaţiei, tocmai pentru a vedea cum se desfăşoară educaţia online şi în baza programelor speciale create în parteneriat cu TVR pe educaţia copiilor. Plecăm de la principiul că nici o evaluare nu poate să fie în afara materiei predate.

    Dacă efectele predării online vom vedea că ating toate segmentele sociale, pentru că evident, România are şi segmente extrem de vulnerabile, unde accesul la Internet este îngrădit, unde inclusiv accesul la televiziune este deficitar, vom vedea în funcţie de aceste evaluări cum vom proceda cu anul şcolar”, a spus Turcan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Două dintre cele mai afectate meserii afectate de criză COVID-19

    Poate că izolarea ţi se pare acum cel mai greu de suportat, dar te-ai gândit ce efecte are coronavirusul asupra economiei? Sunt sute de afaceri care au de suferit. Unele pot supravieţui, dar micii întreprinzători se tem că nu-şi vor mai reveni după această criză.

    Răduţa este taximetrist. Are trei copii, doi nepoţi şi este singura care aduce bani în casă.

    „E bine de stat în casă, dar din ce trăim? Că sunt foarte multe familii şi persoane care n-au pus un ban deoparte. Din ce trăim, cine o să ne aducă de mâncare? Că nu o sa te ajute nimeni. Statul cu ce mă ajută? Cu nimic! Am o fetiţă care locuieşte cu mine şi are doi copilaşi. Şi nu munceşte niciunul din părinţi. Deci eu sunt singura care muncesc”, spune Răduţa Corneliu, taximetrist.

    Nici vânzătorii de flori nu o duc mai bine. Rar dacă mai vând de 30 de lei într-o zi. Coronavirusul i-a lăsat doar cu saci plini de flori ofilite şi cu griji multe.

    Iată ce spun cei afectaţi de criză:

  • Simbol cu mască

  • Start-up-ul local care a dezvoltat o platformă online pentru servicii medicale şi vrea să devină un „Google medical”

    „Povestea Feeel a început în urmă cu cinci ani, când mă chinuiam să înţeleg cum funcţionează partea de feedback pacient şi am creat platforma calitatespitale.ro, care ulterior a devenit Feeel.health. Am creat platforma calitatespitale.ro cu 600 de lei – bani pe care i-am dat unui student pentru a-mi programa platforma. Acesta este şi astăzi în echipa Feeel”, a relatat Horea Timiş, cofondatorul Feeel.health, la emisiunea ZF IT Generation. Platforma calitatespitale.ro s-a dezvoltat treptat, iar investiţia a crescut la 5.000 de euro.
    „Apoi am primit o finanţare de 30.000 de euro, iar după ce am mai creat noi businessuri cu date, am ajuns la finanţări de 90.000 de euro. Iar anul trecut am obţinut o investiţie de 200.000 de euro de la ROCA X. La început, proiectul a fost evaluat la un milion, iar după ultima finanţare valoarea a crescut la 3 milioane de euro şi urmează să crească în continuare”, a completat el.
    Ce face însă platforma Feeel.health? Platforma reuneşte o serie de date din domeniul medical, de la baze de date cu spitale, clinici medicale şi farmacii, la baze de date cu medici de la nivelul întregii Europe. Astfel, spre exemplu, atunci când un român se află în străinătate, poate căuta direct în limba română un spital sau o farmacie, şi viceversa – atunci când un străin se află în România poate găsi uşor o farmacie sau o clinică medicală fără a fi necesar să ştie limba română. 
    „Practic suntem un Google medical gratuit care va avea o creştere procentuală de la an la an a gradului de folosire fiindcă la ora actuală cetăţeanul din Franţa nu ştie că are şansa aceasta. Anul acesta şi anul viitor vom face cunoscut produsul beneficiarilor la nivel european”, a explicat Horea Timiş.
    În prezent, baza de date Feeel.health reuneşte circa 11.000 de spitale din Europa, iar numărul va creşte treptat. În background lucrăm acum şi la zona Americii. Avem circa 400.000 de medici şi aproximativ 100.000 de clinici, stomatologi, şi încă vreo 50.000 de farmacii în platformă acum. Este o bază de date care la anul va ajunge la 90% din capacitatea UE”, a punctat el. „Construim baza de date ţară cu ţară. Sunt bazele de date publice – tot ce există în baza de date, medici, clinici, farmacii, sunt entităţi comerciale. Proprietarii acestor societăţi comerciale – furnizori de servicii de sănătate – pot să-şi creeze un cont, să şi-l modifice sau să şi-l şteargă. Deci proprietarul contului este deplin proprietar al datelor.”
    Modelul actual de business al Feeel.health se bazează pe oferirea informaţiilor în mod gratuit până la un punct, start-up-ul urmând apoi să furnizeze anumite servicii şi date contra cost. „Am pornit pe modelul de business că totul este gratuit – tot ceea ce se foloseşte este gratuit până la un anumit nivel, dar 99% oferim expunere largă furnizorilor de servicii de sănătate pe care i-am enumerat (spitale, medici, stomatologi, farmacii cât şi pacienţi)”, a precizat el.
    Pe lângă funcţia de motor de căutare în domeniul medical, platforma Feeel.health va permite de asemenea colaborarea doctorilor la distanţă pe diferite cazuri. De asemenea, pacienţii îşi vor putea crea dosarul medical direct în cloud pentru a-şi putea accesa analizele şi investigaţiile medicale de oriunde şi oricând. „Fiecare cetăţean european are un cont de pacient în care oferim pentru prima dată un portofel electronic pentru dosarul medical. Toţi utilizatorii au analize, ecografii care sunt fie pe e-mail, fie acasă într-un birou şi niciodată nu le ai când ai o problemă şi nu ai un medic. Noi am creat acest dosar electronic personal. Acolo salvezi totul – radiografii, reţete, urmează să lucrăm şi de anul viitor va fi partea de partajare către medici cu acordul pacienţilor în mai multe moduri, respectând normele GDPR”, a menţionat cofondatorul Feeel.health. Astfel, utilizatorii vor putea face poze inclusiv reţetelor, iar din trei clicuri le vor putea încărca în platformă. 
    „Spaţiul este nelimitat, oferim acest lucru gratuit tuturor oamenilor. Sistemul nostru nu pică aşa cum pică sistemul naţional de IT din sănătate, care din săptămână în săptămână se blochează. Noi folosim tehnologie Amazon, folosim sisteme de criptare AWS şi toate tehnologiile la nivelul acesta de platformă cu resurse destul de mari.”
    Deocamdată, platforma Feeel.health este disponibilă doar ca aplicaţie web, însă la finalul anului start-up-ul va lansa şi aplicaţia mobilă dedicată. „Aplicaţia mobilă va veni cu un nou element foarte important, este partea de biodate, care se trimit direct în contul tău de pacient. Contul de pacient are un scop: acesta este prevenţia. Pe lângă acest dosar electronic mai poţi să îţi calculezi şi indicele ponderal, poţi să faci o analiză a stilului de viaţă, poţi să faci o analiză a riscului cardiovascular. Avem un modul de prevenţie care te îndeamnă să mergi o dată pe an la medicul de familie, să îţi programezi acest lucru. O dată pe an trebuie să mergi la stomatolog, o dată pe an trebuie să mergi la analize de laborator, fiindcă dacă faci lucrul acesta, tu faci prevenţie”, a explicat cofondatorul Feeel.health. 

    Proiect: Planable
    Ce face? Soluţie de colaborare pentru echipele de social media
    Venituri 2019: aproximativ 500.000 de euro
    Invitat: Xenia Muntean, CEO şi cofondator al Planable

    Proiect: Vivico.ro
    Ce face? Platformă online de design interior
    Investiţia iniţială: 10.000 de euro
    Necesar de finanţare: 35.000 de euro
    Invitat: Raluca Cătinaş, architect şi cofondator al Vivico.ro

    Proiect: SoftLead
    Ce face? Aplicaţie mobilă ce ajută utilizatorii să economisească bani atunci când fac cumpărături online
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Necesar de finanţare: 300.000-500.000 de euro
    Venituri totale 2019: 165.000 de euro
    Invitat: Alexandra Roată, managing partner în cadrul SoftLead

    Proiect: Brainy.ro
    Ce face? Platformă online pentru educarea copiilor în moduri alternative
    Invitaţi: Ana Petrescu, cofondator Brainy, şi Teodora Nemţanu, membru în echipa Brainy

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Vom ajunge să dăm şi noi ture prin cimitir

    Dragoş Anastasiu a avut noroc acum, când a venit criza coronavirusului,  că în 2017 şi 2019 a vândut afacerile Eurolines din transporturi şi turism, două sectoare care acum s-au prăbuşit.
    Dacă oamenii de afaceri, patronii, antreprenorii care au traversat criza precedentă în toate formele ei ar vorbi despre acea perioadă, literatura de specialitate s-ar  îmbogăţi extrem de mult. Iar acum am fi avut multe exemple despre cum ai putea să treci
    prin criză.
    În ianuarie 2019 am scris un articol chiar în această pagină, pe baza comentariilor pe care le auzeam în jurul meu: „Să vină odată criza, ca să mai reducă presiunea pe care o avem – nu te mai înţelegeai cu salariaţii, presiunea pe majorări salariale era continuă şi nu aveai cum s-o transferi mai departe către client, toată lumea era nemulţumită”.
    Titlul articolului era „Poate vine criza mai repede, ca să se mai liniştească lucrurile”.
    Criza a venit, dar într-o formă total neaşteptată, care ne dă peste cap.
    Coronavirusul loveşte  în dreapta şi-n stânga, mai rău ca un război, iar statele occidentale au ajuns practic să se închidă atât din punctul de vedere al circulaţiei oamenilor şi a bunurilor, cât şi din punct de vedere economic. Nimeni nu a crezut că este posibil aşa ceva.
    Eu scriu acest articol miercuri spre joi seara, 18-19 martie, şi până luni, când va apărea, nu ştiu ce se va întâmpla în jurul meu.
    Va fi o luptă de supravieţuire economică şi personală a fiecăruia, pentru că toată lumea va fi afectată.
    Multe prietenii din business vor fi puse la încercare, iar multe parteneriate se vor rupe.
    Dan Şucu, patronul Mobexpert, a fost nevoit să închidă toată reţeaua de magazine şi să-i trimită pe cei 2.400 de angajaţi acasă, cel puţin pentru următoarele două luni.
    „Eu îmi asum pierderile, dar vreau ca această povară să fie asumată şi de către ceilalţi parteneri de business, proprietarii de malluri, de spaţii comerciale, de bănci şi de furnizori”, spunea el.
    Nu toţi vor trage în aceeaşi direcţie, fiecare îşi va folosi puterea pentru a-şi reduce pierderile.
    Toţi consultanţii spun că angajaţii reprezintă cea mai importantă resursă pentru o companie, dar, în astfel de situaţii, cu ce bani poţi să-i ţii?
    Toată lumea crede că lucrurile vor reveni la normal după perioada de Paşte, dar tare mă tem că nu va fi deloc aşa -, şi că această pandemie va continua, poate într-o formă mai atenuată, dar sigur activitatea economică nu are cum să revină la normal atât de repede.
    Multe companii trebuie să-şi facă planuri de supravieţuire, cu toate măsurile de rigoare.
    Multinaţionalele au resurse să reziste, dar companiile româneşti mai puţin.
    Capacitatea guvernului de a interveni este limitată din punctul de vedere al banilor, dar şi ca întindere.
    Problema cea mai mare este că angajaţii nu ştiu ce se întâmplă, nu ştiu ce li se va întâmpla şi speră că vor reveni la nivelul salarial de când lucrurile mergeau bine. Nu ştiu dacă va fi posibil, având în vedere violenţa acestei crize şi rupturile care vor interveni.
    Vor fi schimbări comportamentale, vor urma presiuni psihice şi treptat ne vom trezi într-o panică, pentru că nu vom şti când se va termina totul. Scapă cine poate este expresia favorită, dar ce va fi după, nimeni nu ştie.
    România se va trezi cu 1 milion de şomeri, cărora li se vor termina resursele după două luni.  Cei care vor avea nevoie să angajeze vor avea de unde. Restul vor da ture în cimitir, ca Dragoş Anastasiu, în căutare de soluţii de ieşire din criză. 

  • Ratări la mustaţă. Ce tranzacţii nu s-au mai făcut în România şi care sunt motivele?

    Ratări la mustaţă

    Cel mai recent astfel de exemplu a fost la începutul acestui an, când fondul de investiţii polonez Mid Europa Partners, unul dintre cei mai activi investitori financiari din România ultimilor ani, a anunţat că a amânat decizia de a vinde reţeaua de servicii medicale private Regina Maria, pe care o are în portofoliu. O tranzacţie cu potenţialul de a deveni una dintre cele mai mari, dar care însă a intrat pe lista proiectelor nefinalizate.
    Fie că părţile implicate s-au răzgândit, fie că nu au primit acordul autorităţilor responsabile să avizeze tranzacţia, fie că nu s-a găsit un cumpărător care să plătească „preţul corect”, mai multe tranzacţii pe care piaţa le aştepta cu sufletul la gură au luat calea eşecului. Cum se vede acest proces chiar din miezul industriei de M&A?
    „Tranzacţiile sunt procese extrem de complexe, cu multiple puncte de inflexiune, în care pregătirea procesului şi, ulterior, strategia şi execuţia sunt extrem de importante pentru finalizarea cu succes. În practica noastră, am văzut o diversitate de motive pentru care tranzacţiile eşuează, indiferent de caracterul lor exclusiv sau competitiv”, spune Ioana Filipescu Stamboli, partener corporate finance în cadrul firmei de audit şi consultanţă Deloitte România.
    Ea explică astfel că există tranzacţii care se realizează în exclusivitate, dar şi tranzacţii competitive. În unele cazuri, termenele în care trebuie semnate ultimele documente pot fi prelungite. Chiar şi aşa însă, există mutări care nu ajung să se concretizeze, iar cauzele sunt multiple.
    Uneori, este vorba despre factori care ţin de părţile implicate şi, poate, de asimetria aşteptărilor acestora. Actorii dintr-o posibilă tranzacţie pot intra în discuţii cu aşteptări foarte diferite, iar lucrurile se complică mai ales când este vorba despre companii relativ neexperimentate şi când nu sunt implicaţi consultanţi specializaţi în fuziuni şi achiziţii. Chiar şi cu cele mai bune intenţii în gând, nu pot ajunge la un acord.
    Luate separat, dezavantajele pot înclina balanţa de o parte sau de a alta a actorilor implicaţi. Adică în barca vânzătorului sau în cea a cumpărătorului.
    „Tranzacţiile pot eşua în situaţia în care un acţionar minoritar se răzgândeşte. Există situaţii în care cumpărătorii, deşi sunt încântaţi de activ şi le place preţul, nu vor să cumpere decât 100%. De multe ori, când este vorba despre corporaţii, procesele de guvernanţă corporativă sunt extrem de complexe, iar obţinerea tuturor aprobărilor se derulează incomplet. Am văzut tranzacţii care au picat după momentul ofertei angajante din cauza lipsei aprobărilor interne ale cumpărătorului”, dezvăluie Ioana Filipescu Stamboli.

    Blocaţi de aprobări
    Aprobările pot să devină o problemă şi atunci când acestea ar trebui date de autorităţile responsabile, care însă decid că nu pot aviza o tranzacţie. Pe piaţa locală, recent, s-a întâmplat ca fie Consiliul Concurenţei, fie Banca Naţională a României să nu avizeze potenţiale tranzacţii. Astfel, Concurenţa a blocat preluarea producătorului de cărămizi Brikston Iaşi de către austriecii de la Wienerberger, iar BNR nu a permis achiziţia Băncii Româneşti de către ungurii de la OTP.
    Printre cele mai complexe cauze pentru eşecul unei tranzacţii se numără factorii care ţin de active. În situaţia în care tranzacţiile sunt intermediate, iar o aliniere de preţ este înglobată în discuţii destul de repede şi, chiar şi aşa, tranzacţia eşuează, este de presupus că s-a întâmplat ceva cu activul în sine, că s-a produs o degradare a performanţelor, care poate să fie conjuncturală sau structurală.
    „În măsura în care vânzătorii pot dovedi că este conjuncturală, tranzacţia poate fi reluată şi diferenţa de preţ, negociată. Dacă este structurală, lipsa de aliniere din punctul de vedere al evaluării va produce frustrare ambelor părţi”, este de părere Ioana Filipescu Stamboli de la Deloitte.
    Tranzacţiile pot pica în etapa de due diligence, din cauza unor probleme de natură financiară, fiscală sau juridică, necunoscute cumpărătorului până la acel moment şi care îi schimbă viziunea despre tranzacţie. Sau pot eşua din cauza unor nemulţumiri ale cumpărătorului faţă de managementul businessului pe care urmează să-l preia, în condiţiile în care întâlnirea cu managementul are loc abia la finalul perioadei de due diligence, până la acel moment procesul fiind gestionat doar de către vânzători. Atunci, cumpărătorul poate să aprecieze că nivelul de calitate al boardului este dezamăgitor.
    „În faze foarte avansate, consultanţii pot să blocheze procesul, să nu dea confort clienţilor şi să identifice soluţii, iar procesul riscă să se transforme într-o luptă a orgoliilor, preţul fiind eşecul tranzacţiei.”


    Cum e la alţii?
    Piedici în calea încheierii cu succes a unor tranzacţii pot pune şi soluţiile de finanţare. În situaţia în care cumpărătorul are nevoie de surse de finanţare, există posibilitatea ca acesta să nu le poată accesa sau procesul să nu fie suficient de pregătit la nivel de finanţator. În cazuri excepţionale, diverşi alţi factori incontrolabili pot da peste cap luni sau ani întregi de negocieri.
    De pildă, Michael Schmidt, preşedintele şi acţionarul Automobile Bavaria Group, spunea, la începutul lui 2020, că vânzarea pachetului de 51% din acţiunile businessului său din Germania către Pappas Holding GmbH a fost anulată, precizând că „s-au schimbat anumite lucruri şi a fost mai bine aşa şi BMW este mai fericit aşa”. Ca urmare, grupul şi-a setat ca obiectiv achiziţia unor noi centre în Germania.
    „Particularităţile menţionate, derivate din zeci de tranzacţii, arată că este nevoie să concureze o mulţime de factori favorabili pentru ca o tranzacţie să se finalizeze, de aceea este extrem de important ca vânzătorii să fie asistaţi de consultanţi cu experienţă în tranzacţii”, adaugă Ioana Filipescu Stamboli.
    Cum se întâmplă însă lucrurile în străinătate? Specialiştii spun că diferenţele nu sunt substanţiale. Totuşi, în general în Europa de Vest, calitatea activelor este mai bună, inclusiv calitatea managementului, şi apar mai puţine surprize în etapa de due diligence. Restul cauzelor se aplică însă întocmai ca la noi.

    Vânzarea reţelei de servicii medicale private Regina Maria (2020)

    MOTIV:
    Proprietarul a renunţat la vânzare
    Fondul de investiţii polonez Mid Europa Partners, unul dintre cei mai activi investitori financiari din România ultimilor ani, a anunţat, la începutul acestui an, că a amânat decizia de a vinde reţeaua de servicii medicale private Regina Maria, pe care o are în portofoliu.
    Oficialii fondului au motivat spunând că ideea vânzării a apărut în 2019, odată cu apariţia mai multor solicitări de informaţii de la investitori strategici şi de la fonduri de investiţii, până în acel moment Mid Europa Partners neintenţionând să renunţe la Regina Maria, al doilea jucător de pe piaţa românească de profil. Reţeaua se află în portofoliul fondului de aproape cinci ani. Fondul de investiţii a preluat reţeaua Regina Maria în 2015, printr-o tranzacţie de peste 100 mil. euro, conform datelor de la acea vreme. Mid Europa Partners mai deţine în România retailerul Profi, iar recent a preluat şi operatorul de curierat Urgent Cargus.
    Printre numele care erau vehiculate în piaţa de fuziuni şi achiziţii pentru preluarea reţelei Regina Maria, se numărau britanicii de la Bupa şi norvegienii de la Capio, dar şi mai multe fonduri de investiţii. În acel context, Regina Maria a fost evaluată la 300-400 de milioane de euro.Reţeaua a fost fondată de medicul cardiolog Wargha Enayati în 1995 şi a pornit de la un cabinet de cardiologie sub numele Centrul Medical Unirea, într-un apartament în Piaţa Unirii din Capitală. Medicul Enayati a vândut în 2010 pachetul majoritar de acţiuni fondului de investiţii Advent International, pentru ca în 2015 să iasă complet din acţionariatul reţelei după ce polonezii de la Mid Europa au preluat întregul pachet de acţiuni al Regina Maria.

    Nu şi-au găsit cumpărători
    Similar cu situaţia de la Regina Maria, şi vânzarea lanţului de centre fitness World Class a rămas în stand-by, deşi fondul polonez Resource Partners avea în plan să renunţe la acest business, care era singura investiţie a polonezilor pe piaţa locală. Tranzacţia era estimată la peste
    100 de milioane de euro.
    Nici hotelul Hilton Garden Inn din Bucureşti, amplasat lângă Banca Naţională a României, nu a trecut în mâinile unui alt proprietar. Grupul lituanian Apex Alliance, unul dintre cei mai activi dezvoltatori de hoteluri din Bucureşti din ultimii ani, a scos la vânzare hotelul în 2019, proiectul fiind estimat la circa 40 de milioane de euro.

    Preluarea producătorului de cărămizi Brikston Iaşi de către grupul austriac Wienerberger (2018)

    MOTIV: Consiliul Concurenţei nu a autorizat tranzacţia
    Grupul austriac Wienerberger şi-a anunţat, la sfârşitul anului 2017, intenţia de a cumpăra producătorul de cărămizi Brikston Iaşi, în vederea consolidării poziţiei pe piaţa locală a materialelor de construcţii. Doar acordul Concurenţei mai era necesar, însă în vara anului 2018 Consiliul Concurenţei a spus că există risc de poziţie dominantă pentru Wienerberger prin această achiziţie, astfel că cele două părţi au anulat achiziţia. A fost o premieră pentru piaţa locală de fuziuni şi achiziţii din ultimii ani. În acel context, tranzacţia fusese evaluată la 25-30 de milioane de euro, potrivit datelor ZF.
    Un an mai târziu însă, Brikston tot a fost vândută de fondul de investiţii CEECAT, parte a fondului ADM, însă nu către Wienerberger, ci către un alt grup, tot din Austria – Leier. Cumpărătorii erau deja prezenţi în România din 2004, când au înfiinţat compania Leier ROM SRL, şi aveau deja o fabrică de materiale de construcţii în Alba.
    Brikston Iaşi nu s-a aflat la prima tranzacţie, în vara anului 2018 fondul ADM Capital (actual CEECAT) cumpărând compania de la fondul american de investiţii Advent International, care deţinea producătorul din 2007. Compania Brikston a fost înfiinţată în 1969 sub numele de Fabrica de Produse Ceramice. În anul 1973, firma a devenit parte a Întreprinderii de Materiale de Construcţii Iaşi, iar în 1992 a devenit companie independentă.Ca urmare a tranzacţiei cu Leier, a fost schimbată conducerea Brikston, astfel că, în locul lui Iulian Mangalagiu, a fost numit Adrian Mânzat, fostul director de vânzări şi logistică al companiei. Ca o ironie,

    Iulian Mangalagiu a preluat, câteva luni mai târziu, funcţia de CEO al Wienerberger România, grupul care curtase Brikston, însă fără succes.

    În 2019, pe final de an, austriecii de la Leier au mai făcut o mutare pe piaţa locală, cumpărând şi Siceram, un alt producător de cărămizi, cu o fabrică de cărămizi, una de ţiglă şi una de buiandrugi, toate în Sighişoara. Anterior, Siceram era deţinută de actuali şi de foşti angajaţi sau de moştenitori ai acestora, după ce, după revoluţie, a fost privatizată prin metoda MEBO.
    Astfel, Leier are acum trei fabrici funcţionale în România: la Iaşi (Brikston), la Sighişoara (Siceram) şi la Unirea, judeţul Alba (prin care şi-a făcut intrarea pe piaţa locală), dar şi una în construcţie la Arad.

    Achiziţia Băncii Româneşti de către grupul ungar OTP (2018)

    MOTIV: Banca Naţională a României a dat aviz negativ
    În martie 2018, după mai multe luni de suspans, Banca Naţională a României a anunţat că a respins cererea grupului ungar OTP de autorizare a achiziţiei Băncii Româneşti de la grupul elen National Bank of Greece (NBG), o decizie fără precedent la un asemenea nivel.
    Avizul negativ al BNR a frânat astfel extinderea OTP Bank, care urmărea ca, prin achiziţii şi creştere organică, să-şi majoreze cota de piaţă şi să urce în top zece cele mai mari bănci din România. Ungurii bătuseră palma cu NBG pentru achiziţia Băncii Româneşti în vara lui 2017, însă documentele au fost depuse la BNR abia în ianuarie 2018.
    Decizia vânzării a fost luată în 2017 şi a venit ca parte a unei înţelegeri încheiate pe plan internaţional după criza din Grecia, de a renunţa la anumite operaţiuni internaţionale. Cu două săptămâni înaintea deciziei BNR, Sandor Csanyi, preşedintele OTP Group, declarase că avea o presimţire rea legată de această hotărâre pe care o aştepta.
    Grecii de la NBG au fost nevoiţi astfel să caute un alt cumpărător pentru Banca Românească. În cele din urmă, în 2019, guvernul PSD şi fostul ministru de finanţe Eugen Teodorovici au luat decizia ca EximBank – bancă deţinută de statul român prin Ministerul Finanţelor – să achiziţioneze Banca Românească. BNR a dat avizul în decembrie 2019.
    Achiziţia Băncii Româneşti este o premieră în istoria bancară din România, fiind prima dată când o bancă de stat cumpără o bancă privată cu capital străin, până acum statul vânzând băncile mari deţinute. Totodată, EximBank, o instituţie de credit specializată pe zona corporate, intră pentru prima oară pe segmentul de retail banking din România, devenind astfel o bancă universală.

    Vânzarea birourilor AFI Park către fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, fondatorii Dedeman (2017)

    MOTIV: Părţile au decis întreruperea tranzacţiei
    În vara anului 2017, toată piaţa imobiliară aştepta cu sufletul la gură tranzacţia anului: achiziţia clădirilor de birouri AFI Park de lângă mallul Cotroceni de către fraţii Pavăl, acţionarii retailerului de bricolaj Dedeman. Era, de fapt, cea mai mare tranzacţie realizată până la acel moment pe piaţa românească de birouri. Ar fi fost. Doar că înţelegerea a picat după ce părţile implicate au decis să întrerupă orice deal. Acordul fusese semnat, iar tranzacţia ar fi urmat să se realizeze în două etape. Într-o primă fază, Dedeman ar fi preluat clădirile AFI Park 1, 2 şi 3, contra sumei de 86,5 milioane de euro, iar în a doua etapă ar fi preluat şi celelalte două imobile, pentru restul sumei până la 164 mil. euro.
    Lucrurile s-au prăbuşit însă treptat, astfel că mai întâi s-a renunţat la achiziţia clădirilor 4 şi 5, iar deal-ul a mers înainte pentru primele trei clădiri. Ulterior, şi această înţelegere a căzut. Pe bursa de la Tel Aviv, unde este listat grupul, AFI Europe a anunţat că nu mai intenţionează să vândă clădirile de birouri AFI Park din Bucureşti. Deşi a fost anunţată în 2017, tranzacţia a început să fie discutată încă din 2015.
    AFI Park constă în cinci clădiri de birouri, cumulând 70.000 de metri pătraţi. Acestea sunt ocupate integral, printre chiriaşi regăsindu-se companii multinaţionale precum Microchip Tehnologies, Electronic Arts (EA), Endava România, Cameron USA, SII România, ORTEC Central & Eastern Europe, Veea Software şi SecureWorks.
    Acum, AFI Park a desenat pe machetă un megaproiect imobiliar care ar urma să fie construit în jurul mallului AFI Cotroceni şi al birourilor AFI Park de la Politehnică, proiect care va ajunge să valoreze peste
    1 miliard de euro. Acolo se vor găsi noi spaţii de retail, ca extindere a mallului deja existent, hotel, birouri şi rezidenţial.
    Tot pentru a-şi extinde poziţia pe piaţa locală de real estate, AFI Europe a cumpărat, în 2019, întregul portofoliu de birouri din România al sud-africanilor de la NEPI Rockcastle, într-o tranzacţie record de peste 300 de milioane de euro.

    Pe scurt.  Factori care pot împiedica încheierea cu succes a unei tranzacţii
    ∫ Factori care ţin de părţi (vânzător, cumpărător);
    ∫ Factori care ţin de active;
    ∫ Factori care ţin de finanţare;
    ∫ Factori care ţin de consultant;
    ∫ Factori externi, absolut incontrolabili;
    ∫ Factori care ţin de aprobări.

    Preluarea a 51% din grupul petrolier Rompetrol de către China Energy Company Limited (2018)

    MOTIV: Părţile
    nu au ajuns la un acord în termenul stabilit
    Chinezii de la China Energy au decis, în vara anului 2018, la capătul mai multor runde de negocieri, că nu mai achiziţionează 51% din acţiunile KMG International, proprietarul Rompetrol Rafinare, în condiţiile în care data limită până la care părţile ar fi trebuit să îndeplinească condiţiile precedente, adică 30 iunie 2018, fusese depăşită, iar cele două părţi nu ajunseseră la un acord.
    La jumătatea lunii mai, CEFC Shanghai International, compania care voia să achiziţioneze Rompetrol, a intrat în incapacitatea de
    a plăti obligaţiuni în valoare de
    2,09 miliarde de yuani (327,3 milioane de dolari), anunţând că intenţionează să efectueze plăţile la şase luni de la data scadenţei.
    Rompetrol a fost înfiinţată în 1974, ca operator internaţional pentru industria petrolieră din România, iar pentru următoarele două decenii brandul a fost prezent atât în România, cât şi în străinătate, prin lucrări de construcţie conducte, foraj, rezervoare de depozitare sau prin produsele de profil livrate în ţări precum Algeria, Siria, Maroc, Iordania, Sudan, Ecuador, Angola, Egipt sau Turcia.
    În 1993, compania a fost privatizată prin metoda MEBO (trecerea mijloacelor de producţie în proprietatea muncitorilor). În 1998, omul de afaceri Dinu Patriciu, alături de un grup de investitori, a achiziţionat compania. În 2007, compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan KazMunayGas a demarat procesul de achiziţie a Rompetrol, încheiat în anul 2009.
    Cinci ani mai târziu, în 2014, grupul Rompetrol a început trecerea spre o nouă identitate, schimbându-şi
    numele în KazMunayGas International,
    dar păstrând brandul Rompetrol.
    Kazahii au anunţat, la
    sfârşitul anului 2016, că vând jumătate din companie
    chinezilor de la China Energy Company Limited (CEFC), tranzacţie
    care însă a picat. CEFC, unul dintre cele mai mari conglomerate din China, urma să deţină o participaţie de 51% în cadrul KMGI, dar problemele financiare apărute în 2018 au schimbat situaţia, astfel că acordul a căzut.

    Preluarea magazinelor Mr Bricolage de către grupul britanic Kingfisher (2015)

    MOTIV: Nu a fost obţinut acordul autorităţilor
    antitrust
    Britanicii de la Kingfisher au ratat, în 2015, preluarea celor trei magazine Mr. Bricolage din România, după ce autorităţile antitrust nu şi-au dat acceptul pentru această tranzacţie. Kingfisher încheiase, în 2014, un acord angajant cu acţionarii principali ai Mr. Bricolage pentru preluarea titlurilor deţinute de aceştia. Ulterior acestui deznodământ, familia Rapotan, cea care deţinea brandul Mr. Bricolage în franciză, a început să renunţe treptat la marcă, înlocuind-o cu MatHaus. Prima unitate sub brandul MatHaus a fost deschisă în Iaşi, în 2017, iar ultima – în zona Vitan din Bucureşti, în 2018. Sub brandul Mr Bricolage au existat în total trei magazine, însă numele MatHaus există astăzi pe şapte unităţi. MatHaus este acum numele diviziei de retail a Arabesque. Cele mai multe magazine ale companiei funcţionează însă ca centre de distribuţie de materiale de construcţii pentru companii şi sunt deschise sub numele Arabesque. Kingfisher şi-a făcut intrarea pe piaţa locală în 2013, tot printr-o achiziţie, cea a magazinelor Bricostore, redenumite ulterior Brico Dépôt. Magazinele au fost cumpărate de la familia Bresson din Franţa, iar surse citate de Bloomberg spuneau la acea vreme că valoarea tranzacţiei se ridică la 75 de milioane de euro, în condiţiile în care Bricostore avea şi credite de rambursat. În 2017, Kingfisher a cumpărat şi reţeaua de magazine Praktiker de la omul de afaceri Omer Susli, iar anul trecut a luat decizia de a trece toate unităţile Praktiker sub brandul Brico Dépôt.

    Cezar Rapotan, fondatorul distribuitorului de materiale de constructii Arabesque: A pus bazele companiei în 1994, pornind cu o investiţie de 2.000 de dolari, bani împrumutaţi de la familie şi prieteni. Două decenii şi jumătate mai târziu, businessul a ajuns la o cifră de afaceri de 1,7 mld. lei (370 mil. euro).

    Vânzarea unui pachet din distribuitorul de materiale de construcţii Ambient către fondul suedez de investiţii EQT (2008)

    MOTIV: Cumpărătorul şi-a îngheţat planurile de dezvoltare în contextul crizei economice
    Ioan Ciolan a demarat în 2008 discuţiile cu fondul suedez de private equity EQT în vederea vânzării unui pachet de acţiuni din distribuitorul de materiale de construcţii Ambient Sibiu. Ciolan era unul dintre acţionari, alături de Gheorghe Călburean, Ghiocel Lucian Bezeriţă şi alţii. Scopul era nevoia de finanţare în vederea extinderii reţelei de magazine. Discuţiile cu fondul de investiţii au ajuns până la realizarea unui due diligence şi au pus în stand by planurile de expansiune.
    Primele semnale ale crizei financiare globale au dat însă peste cap planurile fondurilor de investiţii, tocmai pentru că boomul nu avea să ţină la nesfârşit. Prin urmare, în septembrie 2008, când negocierile erau aproape de final, EQT a decis să îngheţe toate proiectele de dezvoltare din regiune, inclusiv planul de a intra în parteneriat cu acţionarii Ambient. Peste câţiva ani, Ambient a intrat în insolvenţă la propria cerere.
    Insolvenţa Ambient a venit după ce businessul fondat de Ioan Ciolan
    la începutul anilor ’90 trecuse printr-un amplu proces de restructurare în ultimii ani, care a implicat diverse măsuri pentru reducerea gradului de îndatorare. În 2014, Ciolan îşi diminuase participaţia deţinută în cadrul Ambient la 70% după ce a cedat un pachet de acţiuni unui fond de investiţii controlat de BCR, în schimbul stingerii unei creanţe de circa 4,5 mil. euro.
    După ce firma deţinută de omul de afaceri Ioan Ciolan a intrat în insolvenţă, a început francizarea magazinelor Ambient.
    În total, astăzi există opt magazine Ambient, dintre care patru sunt deţinute de Lehel András (în Bistriţa, Mediaş, Sighişoara şi Sibiu), trei de antreprenorul Dan Pitic (la Cluj-Napoca, Alba Iulia, Blaj), iar cel din Râmnicu Vâlcea aparţine firmei Profelis C&V din Sibiu, deţinută de Maria Anghel (75% din acţiuni) şi Vasile Bucurenciu (25%). Magazinul din Sibiu este ultimul care a fost francizat, el fiind deţinut anterior de Ambient SA, compania-mamă.

    Achiziţia fabricii de lapte Prodlacta Braşov de către producătorul de lactate Sole Mizo din Ungaria (2010)

    La începutul anului 2010, producătorul de lactate Sole Mizo din Ungaria, unde acţionar este, printre alţii, şi Sándor Csányi, cel care conduce grupul financiar OTP, intenţiona să cumpere o fabrică de lactate din România, printre companiile vizate numărându-se
    Prodlacta Braşov. O astfel de tranzacţie nu a mai avut însă loc, Prodlacta fiind deţinută astăzi de JLC Germany (30%), JLC Republica Moldova (29%), statul român prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (4%) şi de alţi acţionari (37%), potrivit datelor de la Bursa de Valori Bucureşti, unde este listată compania.
    Sole Mizo România a fost înfiinţată în 2008 şi face parte alături de compania-mamă din Ungaria din grupul Bonafarm. Sole Mizo România are în portofoliu lactate sub brandul Sole Mizo şi mezeluri, fiind din 2013 distribuitorul exclusiv al mezelurilor fabricate de Pick Szeged din Ungaria, arată datele de pe site-ul companiei.
    Producţia de lactate nu este însă singurul domeniu adiacent celui bancar în care are investiţii miliardarul Sándor Csányi. El derulează investiţii şi în imobiliare, având cel puţin două terenuri pentru viitoare proiecte în Oradea. Averea lui Sándor Csányi, 65 de ani, este estimată de presa ungară la peste un miliard de euro, fiind totodată şi primul miliardar din Ungaria.

  • Sfârşitul businessului (şi al lumii) aşa cum îl ştim

    În săptămâna care a trecut, tot ce ştiam la început de an de business a fost pus sub semnul întrebării: Euro a început să crească galopant, uzina Ford de la Craiova s-a închis până la începutul lui aprilie (iar până când am terminat de scris acest articol am aflat că şi pentru fabrica Dacia de la Mioveni s-a luat aceeaşi măsură), mii de angajaţi au intrat în şomaj tehnic, Euro 2020 s-a amânat, Hexi Pharma a fost rechiziţionată ca să producă biocide, sute de afaceri au fost suspendate sau chiar închise, luxul muncii în regim remote s-a transformat în chinul muncii de acasă, zborurile cu avionul au devenit inaccesibile, previziunile analiştilor au devenit din ce în ce mai sumbre.
    Cei din linia întâi, industria aviaţiei şi turismului, au fost primii care au resimţit efectele coronavirusului (la ultimul eveniment Business MAGAZIN, în urmă cu două săptămâni, organizat la un hotel din Capitală, gradul de ocupare scăzuse deja cu sub 10%), au urmat apoi restaurantele şi cafenelele (ale căror activităţi au fost suspendate la scurt timp după ce şi-au pierdut majoritatea clienţilor), IMM-urile şi start-up-urile se tem de faliment, iar toate companiile, indiferent de geografia şi dimensiunea lor, înregistrează scăderi masive ale businessului – chiar şi giganţi mondiali au anunţat că îşi opresc producţia (producătorul de componente Volkswagen, de pildă).
    Potrivit unui studiu publicat de compania de consultanţă şi audit PwC România pe data de 16 martie, dintre cele peste 100 de companii chestionate în intervalul 11-13 martie, 18% anticipează o reducere a veniturilor de până la 20% ca urmare a impactului pandemiei COVID-19 asupra afacerilor, în vreme ce majoritatea acestora (65%) nu a făcut încă evaluări. Potrivit studiului PwC România HR Barometru, alţi 6% dintre respondenţi au estimat o scădere a veniturilor de 20-50%, 2% consideră că diminuarea va fi de 50-80%, în timp ce 9% nu se aşteaptă la o reducere a veniturilor. Dintre sectoarele economice care se aşteaptă la o diminuare a veniturilor de până la 20% se detaşează cu un procent mare de răspunsuri transporturile (75% dintre respondenţii din acest sector au dat acest răspuns). De asemenea, 25% dintre companiile chestionate din industria auto (producători şi distribuitori) consideră că scăderea veniturilor va fi de până la 20%. Aceeaşi estimare a fost făcută de 22% dintre companiile respondente din servicii financiare, 21% din bunuri de larg consum (distribuţie, logistică) şi 20% din energie. Toate aceste previziuni au fost însă făcute într-o perioadă în care lucrurile nu se agraveseră, iar numărul pacienţilor infectaţi cu coronavirus din România era de sub 100.
    Situaţia este şi mai dramatică pentru IMM-uri: Un sondaj realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) spune că aproape 99% dintre IMM-urile din România cred că activitatea lor economică va fi afectată în perioada următoare de măsurile adoptate în contextul limitării răspândirii infecţiei cu noul coronavirus.
    De partea celalată, câştigătorii par a fi marii retaileri, comerţul online şi cei care au investit puternic în digitalizare. Au ţinut titlurile ştirilor şi deciziile celor care au decis să acţioneze – prin donaţii şi prin alte tipuri de sprijin acolo unde este nevoie.
    Vă invităm ca pentru o perioadă să răsfoiţi şi Business MAGAZIN în format digital şi, aşa cum spunea cineva într-o ştire de la TV, la care ne uităm acum poate mai mult ca niciodată, „să ne pregătim pentru ce e mai rău şi să sperăm la ce e mai bine”. 

    Dragoş Anastasiu, preşedintele Eurolines (în săptămâna 9-15 martie):

    „Oameni de afaceri, apropiaţi, sunt foarte temători în legătură cu acest coronavirus şi eu rămân surprins. Ce cred eu este că va exista o creştere a numărului de cazuri până la mijlocul lunii aprilie, poate vom ajunge la 1000 de cazuri. Va trece o lună sigur – dacă nu mai mult, după care va urma o încetinire până prin vară – vara nu se va mai vorbi despre coronavirus, dar luna asta şi cu ce a fost în spate şi cu încetinirea care va fi până în iunie vor genera probleme pentru hotelieri, care au ajuns deja la sub 20% grad de ocupare.
    Părerea mea personală este că statul trebuie să intervină peste cel mult două săptămâni cu un pachet de susţinere, care înseamnă lichiditate. Spre exemplu, toate datoriile pe care le are la firme, că se cheamă TVA, accize, concedii medicale, să le plătească imediat, iar toate plăţile către stat să fie amânate 3-6 luni, dacă nu, tăiate. Varianta a doua, mai probabilă, să fie amânate timp de şase luni – şi să vină cu variante de credite, pe care apoi să le plătească fără dobândă, pentru firme mici, afectate, acestea sunt măsurile pe care le-am mai văzut şi prin alte părţi.”

    Oana Petrescu, CEO BlueAir:
    „Cu toţii ne confruntăm cu o situaţie excepţională, iar lupta împotriva coronavirusului este responsabilitatea fiecăruia  dintre noi, toţi dorindu-ne să îi protejăm pe cei dragi şi să contribuim la stoparea acestei crize. Suspendarea zborurilor regulate reprezintă pentru, noi, la Blue Air, o premieră tristă şi o decizie dificilă din punct de vedere uman, economic şi operaţional, însă susţinem pe deplin măsurile luate de Guvernul României şi suntem conştienţi de necesitatea acestora pentru a gestiona eficient lupta în contextul pandemiei. Prioritatea noastră este siguranţa pasagerilor noştri, preocupându-ne totodată de confortul lor emoţional. De aceea, facem toate eforturile pentru a-i aduce acasă pe cetăţenii rămaşi departe de ţară şi de familiile lor, şi întreaga echipă Blue Air este mobilizată pentru a păstra un dialog permanent cu pasagerii noştri ale căror planuri de călătorie sunt afectate în această perioadă. Ne bazăm pe înţelegerea şi înţelepciunea comunităţii Blue Air, pasageri şi echipă deopotrivă, şi credem că optimismul şi responsabilitatea sunt principalele noastre arme şi reprezintă primii paşi către revenirea la normalitate.”

    Marian Alecu, investitor în turism, HoReCa, imobiliare:
    „Am decis să donăm 5% din cifra de afaceri din martie şi aprilie a tuturor firmelor controlate de familia mea către sănătatea românească, fie Institutului Matei Balş, fie altor institute din sistemul de sănătate românesc, în funcţie de nevoile sesizate. Ne-am inspirat dintr-o iniţiativă a Intensa Sanpaolo care a anunţat că donează până la 100 de milioane de dolari luptei Italiei împotriva epidemiei de coronavirus. De asemenea, instituţia financiară a anunţat că pune la dispoziţia companiilor afectate de epidemie de pe piaţa italiană împrumuturi în valoare totală de până la 5 miliarde de dolari.”

    Dragoş Panait, fondatorul agenţiei de consultanţă HoReCa Next Root Management Systems (înainte de suspendarea activităţii companiilor din HoReCa de autorităţi):
    „Am observat modificări majore în comportamentul consumatorilor din hotelurile şi restaurantele poziţionate în zone predominant turistice – cum este Centrul Vechi al Bucureştiului -, începând cu miercuri, 11 martie, când obiceiurile de consum s-au schimbat aproape brusc, iar oamenii au ales să evite locurile publice. De atunci, numărul clienţilor din restaurante şi hoteluri a scăzut constant. Operatorii au cu peste 60% mai puţini oaspeţi decât aveau în perioada anterioară, iar timpul de şedere şi bonul mediu au scăzut şi ele cu 30-40%. Dacă, până acum, o masă la restaurant era un răsfăţ, în care oaspeţii comandau 2-3 feluri de mâncare, se bucurau de un pahar de vin şi de companie, acum cei ce trec pragul localurilor se limitează la un preparat, servit rapid, pe fugă, ca o necesitate. În mod evident, la nivel de industrie, înregistrăm o scădere a consumului pe zonele de bar, băuturile alcoolice fiind primele la care clienţii au renunţat.
    Industria de HoReCa se confruntă acum cu cel mai mare grad de anulare a rezervărilor şi evenimentelor, pe o perioadă nelimitată, şi, implicit, cu o incertitudine majoră, pentru că nu putem încă anticipa cât va dura această perioadă. 
    În Bucureşti, conform informaţiilor pe care le avem de la Registrul Comerţului, există aproximativ 3.200 de unităţi HoReCa, care generează împreună 1% din cifra de afaceri aferentă oraşului. Vorbim despre businessuri de toate dimensiunile, atât independente, cât şi părţi ale unor grupuri mai mari, locale sau internaţionale. Din cercetările noastre şi din discuţiile cu proprietarii, multe dintre aceste afaceri au un nivel de profitabilitate şi un cash-flow care nu le permit să se susţină pentru o perioadă mai mare de 1-2 luni. 
    Gradul de anulare pentru hoteluri a ajuns la 80-90%, evenimentele private şi corporate care urma să se desfăşoare în următoarea lună sunt amânate pe termen nedeterminat sau anulate, iar celelalte sunt puse sub semnul întrebării. Există avansuri încasate şi redirecţionate către furnizori care se vor pierde, accentuând această situaţie de linişte şi presiune. Restaurantele au deja scăderi de până la 80% în încasări şi preconizăm că acestea vor continua dacă nu sunt luate măsuri operaţionale şi de management al afacerii.” 

    Sorin Stoica, CEO Eturia:
    „Vânzările au fost în scădere dramatică în ultimele două săptămâni. Faţă de anul trecut în aceeaşi perioadă volumul de vânzări înregistrează o scădere de circa 50%, lucru normal având în vedere situaţia actuală. În luna martie estimăm o scădere de 70% a vânzărilor care se va menţine probabil şi în luna aprilie. Pentru luna mai estimăm o uşoară redresare. În contextul actual este greu să facem estimări pentru restul anului, însă monitorizăm situaţia şi ne adaptăm funcţie de evoluţia acesteia. Este o criză fără precedent în industria de travel, care a venit din senin şi care a lovit o industrie în plin avânt. Din păcate această situaţie va afecta sau deja afectează şi alte industrii şi va sfârşi probabil prin a afecta întreaga populaţie din punct de vedere economic. Cu siguranţă va fi nevoie de măsuri de protecţie şi stimuli economici şi fiscali pentru a trece cu pagube cât mai mici peste această criză.
    Dar ea va trece şi va deschide, celor care sunt pregătiţi să le vadă şi nu vor fi orbiţi de panică sau disperare, noi oportunităţi de afaceri, va reaşeza într-un echilibru mai sănătos cererea şi oferta nu doar în turism, ci şi în alte domenii, şi va reaşeza pe baze mai sănătoase şi piaţa muncii şi piaţa de consum.”

    Adrian Codîrlaşu, preşedinte CFA România:
    „Sunt două părţi ale cheltuielilor aici. Lupta efectivă cu această epidemie, care înseamnă cheltuieli medicale şi stocuri de medicamente. Nu sunt extraordinar de scumpe, însă părerea mea este că partea cea mai importantă din cheltuieli va fi redresarea economică, care va consuma probabil mai mult de 1% din PIB. Comisia Europeană a dat semnalul că va fi mai flexibilă în legătură cu regula de deficit, lucru care va ajuta întreaga economie europeană“, a spus Adrian Codîrlaşu, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari din România. 

    Maria Manea, liderul sindicatului Ford Craiova:

    „În perioada 19 martie – 5 aprilie 2020, angajaţíi Ford intră în şomaj tehnic. Vor fi plătiţi cu 78 la sută din salariu. Deocamdată nu ştim metodologia de aplicare.
    Ne-au fost date informaţii că se întrerupe activitatea. Bănuiesc că mai sunt activităţi care nu necesită întrerupere, dar asta vom vedea. Din cauza coronavirusului a fost luată această măsură.”

    Eugen Păturan, care deţine local firma Evoline Impex (magazinele Bata, New Balance şi AW Lab), pentru ZF:
    „Începând cu data de 9 martie vânzările în magazinele de fashion s-au prăbuşit cu 60% în timpul săptămânii şi cu 95% în weekend. Sâmbătă (14 martie – n.red.) fiecare magazin al nostru a avut vânzări de 80-100 euro cu TVA toată ziua. Ce putem noi achita din aceste încasări? Acum doar fondul de salarii lunar este 45.000 euro pe firma Evoline Impex, care operează toate brandurile şi care are raportaţi la Registrul Comerţului circa 100 de salariaţi. Ne-au pus să suportăm concediile medicale ale angajaţilor, să suportăm salariile celor care stau acasă cu copiii cât sunt şcolile închise, acum vor să suportăm noi şomajul tehnic al angajaţilor. De unde atâtea resurse? Noi, IMM-urile din retail, abia ne acoperim costurile. Pe acest fundal, nu există logică să păstrezi mallul deschis şi să expunem angajaţii la riscuri inutile, pe ei şi familiile lor.“

    Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank (într-un comentariu pentru ZF):
    „Ţinta iniţială de deficit bugetar era pentru 2020 de 3,6%. Cu măsurile care s-au luat ulterior discutăm deja de un deficit de 4,6-4,8% – opinia Consiliului Fiscal. În noile condiţii este clar că economia nu va mai creşte cu 4% în 2020. Este clar că numai din deteriorarea climatului macroeconomic vom avea un impact major – la fiecare punct procentual pierdut în creşterea economică se adaugă 0,4 pp la deficitul bugetar. Noi suntem în plin proces de ajustare a prognozei de creştere economică şi probabil va fi ajustată dramatic.“

    Ivana Martináková, CEO dm drogerie markt România: „Dacă ne raportăm la contextul actual, aşa cum este de aşteptat, se observă o creştere mai mare decât de obicei. Spre exemplu, în ultimele trei zile (până la data de 18 martie – n.red.)am identificat un trend ascendent cu până la 70% raportat la martie 2019. Ianuarie şi februarie s-au situat peste media de creştere a ultimelor luni. Într-adevăr, la produsele de igienă personală se vede o mărire spectaculoasă a vânzărilor. Săpunurile, gelurile de duş, dezinfectanţii sunt cele mai cumpărate în această perioadă, însă şi produsele alimentare, cu precădere cele mai puţin perisabile, sunt la mare trecere. Aşa cum era de aşteptat, cele mai cumpărate produse sunt cele de igienizare personală şi a locuinţei, precum şi pentru dezinfecţia hainelor, suplimentele alimentare, vitamina C, produsele pentru imunitate, alimentele de bază, conservele, hârtia igienică, scutecele, şerveţelele, produsele pentru copii. Majoritatea nu fac excese atunci când vine vorba de cumpărături din magazinele dm. Clienţii noştri înţeleg nevoia unui consum responsabil şi faptul că stocurile din magazine se refac periodic. Totuşi, am observat o creştere cu aproximativ 14%, atunci când vorbim despre valoarea bonului mediu, venită pe fondul nevoii de a se pregăti pentru o perioadă în care vor petrece mai mult timp la domiciliu. Nu este necesară o aprovizionare abundentă. Recomandăm oamenilor să trateze cumpărăturile cu calm şi responsabilitate. Stocurile noastre sunt asigurate pentru următoarea perioadă, iar dacă se întâmplă ca în unele zile să se termine unele produse din magazine, cu siguranţă stocurile se vor reface în următoarele 48 – 72 ore. Credem că este un moment bun în care să conştientizăm că este necesar să lucrăm împreună pentru a depăşi situaţia cu care ne confruntăm la nivel mondial. Prevenţia şi protecţia chiar pot face o diferenţă semnificativă.”

    Christina Verchere,

    OMV Petrom, după anunţul donaţiei de
    1 milion de euro pentru Crucea Roşie
    „În perioade dificile, cum este cea prin care trecem acum, solidaritatea şi responsabilitatea sunt cruciale. Când distanţa socială devine o măsură preventivă, trebuie să rămânem împreună prin alte mijloace. Iar solidaritatea este unul dintre ele”, a declarat Christina Verchere, directorul general executiv şi preşedinte al Directoratului al OMV Petrom.

    Iulian Stanciu,
    CEO şi acţionar fondator eMAG:
    „Per total, vânzările sunt în creştere cu peste 10% faţă de o perioadă obişnuită. Evoluţia a fost una mixtă. Sunt categorii unde vânzarea a scăzut semnificativ: electrocas­nice, fashion, auto, însă sunt şi categorii care au crescut: laptopuri, monitoare, televizoare, alimente de bază, pro­duse pentru curăţenia casei, produse pentru copii“, a de­clarat pentru ZF Iulian Stanciu, CEO şi acţionar al grupului eMAG, grup cu afaceri de peste 5 miliarde de lei în 2019 la nivelul întregii regiuni. Cu siguranţă pieţele de bunuri de folosinţă îndelungată (electro-IT, mobilă), auto şi real estate vor avea de suferit. Piaţa de fashion se va contracta puternic, având în vedere că oamenii stau foarte mult în casă. Alte categorii vor creşte: alimentele de bază, produsele sanitare, IT, îngrijire personală. Ne vom adapta şi ne vom orienta mai mult către aceste produse. Estimăm că foarte multe activităţi se vor muta în digital. Probabil acest lucru va compensa scăderea de piaţă, astfel că nu estimăm scăderi ale vânzărilor. Altfel spus, ne pregătim pentru ce e mai rău şi sperăm să fie bine.“


    Ştiri în curs de actualizare….

  • Mesajul transmis de cel mai bogat om al lumii angajaţilor săi: „Sunt trist să vă spun că prezic că lucrurile vor deveni mai rele înainte să devină mai bune”

    CEO-ul Amazon, Jeff Bezos, a trimis angajaţilor săi un memo sâmbăta, 21 martie,  în care a vorbit despre îngrijorările sale legate de siguranţa angajaţilor din depozite în perioada pandemiei, potrivit articolelor publicate în presa internaţională, printre care şi CNBC.

    În memo-ul postat pe site-ul Amazon, Bezos a scris: „Nu există manual de instrucţiuni pentru cum să ne simţim în astfel de vremuri  şi ştiu că asta cauzează stres tuturor”. El a readus tuturor angajaţilor săi la cunoştinţă faptul că „multă din munca noastră esenţială nu poate fi făcută de acasă”, dar Amazon a luat o serie de măsuri pentru a îmbunătăţi siguranţa în facilităţile sale şi „lucrează la identificarea unor modalităţi suplimentare de a îmbunătăţi aceste măsuri”.

    Bezos a spus angajaţilor săi în acea scrisoare de informare că Amazon a făcut comenzi pentru milioane de măşti sanitare pentru angajaţii care nu pot lucra de acasă, dar „foarte puţine dintre acele comenzi au fost primite”, motiv pentru care numărul acestora este încă redus. „Când vor sosi măştile, prioritatea noastră este ca acestea să ajungă la angajaţii şi partenerii care lucrează pentru ca produse esenţiale să ajungă la oameni”, a adăugat el.

    Angajaţi şi autorităţi au criticat Amazon pentru faptul că angajaţii din centrele de comenzi şi şoferii care fac livrări trebuie să vină în continuare la serviciu pe măsură ce coronavirusul se răspândeşte. Spre deosebire de angajaţii din sediul central al companiei, care lucrează în regim de telemuncă, angajaţii din depozite şi livratorii trebuie să îşi ducă sarcinile la îndeplinire ca înainte, scrie CNBC.

    În acelaşi timp, mulţi angajaţi şi-au exprimat îngrijorările în legătură cu riscul de a se îmbolnăvi la locul de muncă. Amazon a închis recent un centru de livrare din Queens, New York, după ce unul dintre angajaţi a fost testat pozitiv cu coronavirus. Amazon a confirmat ulterior că cel puţin cinci angajaţi din depozitele din Spania şi Italia s-au îmbolnăvit.

    Vineri, 20 martie, patru senatori au trimis o scrisoare către Amazon solicitând companiei să îşi protejeze mai bine angajaţii din depozite în perioada pandemiei. Senatorii i-au spus lui Bezos să asigure concediu medical plătit angajaţilor săi, printre alte măsuri.

    Amazon a declarat sâmbătă, 28 martie, că dublează plata pe ore a angajaţilor care muncesc peste program în depozitele din Statele Unite. Compania a anunţat de asemenea recent că va oferi până la două săptămâni de plată tuturor angajaţilor diagnosticaţi cu coronavirus sau aflaţi în carantină, precum şi că asigură concedii plătite pentru toţi lucrătorii cu ora în luna martie.

    Iată întreaga scrisoare, aşa cum a fost redată ea în presa internaţională:

    „Dragi Amazonieni,

    Nu ne aflăm într-o perioadă de business as usual, ci într-una de mare stres şi incertitudine. Este de asemenea un moment în istorie în care munca noastră este esenţială.

    Am schimbat sistemele logistice, de transport, de furnizare, de achiziţii şi procesele legate de părţi terţe pentru a prioritiza aprovizionarea şi livrarea unor obiecte esenţiale cum sunt obiectele de dezinfectare, laptele praf pentru bebeluşi şi produsele medicale. Oferim un serviciu vital oamenilor de pretutindeni în special acelora care sunt cei mai vulnerabili, printre care şi bătrânii. Oamenii depind de noi.

    Nu sunt singurul care sunt recunoscător muncii pe care o depuneţi. Am primit sute de e-mailuri de la clienţi şi am văzut postări pe social media de la oameni care vă mulţumesc. Eforturile voastre sunt observate şi la cele mai înalte niveluri guvernamentale, iar preşedintele Trump a mulţumit la începutul acestei săptămâni echipei.

    În toată lumea, oamenii simt efectele acestei crize asupra economiei şi sunt trist să vă spun că prezic că lucrurile vor deveni mai rele înainte să devină mai bune.

    Angajăm 100.000 de persoane şi creştem salariile angajaţilor care sunt plătiţi la oră şi  livrează clienţilor în această perioadă de stres şi tumult.

    În acelaşi timp, alte afaceri precum cele din domeniul restaurantelor şi barurilor sunt forţate să îşi închidă uşile. Sperăm că oamenii care au fost concediaţi să vină să lucreze cu noi până când îşi vor putea recăpăta joburile pe care le-au avut.

    Multe din activităţile esenţiale specifice muncii noastre nu pot să fie făcute de acasă. Am implementat o serie de măsuri de sănătate de prevenţie pentru angajaţii şi colaboratorii noştri din toată lumea – totul de la creşterea frecvenţei şi intensităţii curăţeniei până la ajustarea practicilor noastre în centrele de livrare pentru a ne asigura că respectăm sugestiile de distanţare socială. Ne întâlnim în fiecare zi şi lucrăm pentru a identifica noi modalităţi ca să îmbunătăţim aceste măsuri.

    Am făcut comenzi pentru milioane de măşti pe care vrem să le oferim angajaţilor şi colaboratorilor noştri care nu pot lucra de acasă, dar foarte puţine din aceste comenzi au fost primite. Stocurile de măşti sanitare sunt puţine la nivel global şi în acest moment sunt direcţionate de autorităţi către facilităţile unde este nevoia cea mai mare de acestea, precum spitalele şi clinicile. Este uşor de înţeles de ce cei care asigură protecţia medicală a comunităţilor noastre trebuie să fie primii în linia de primire a măştilor. Când vom primi măştile, prioritatea va fi să le oferim angajaţilor şi partenerilor noştri care lucrează la livrarea produselor esenţiale către oameni.

    Propriul meu timp şi propria mea gândire se concentrează acum în întregime pe COVID-19 şi cum ar putea Amazon să îşi joace cel mai bine rolul în acest context. Vreau să ştiţi că Amazon va continua să îşi facă treaba şi că nu ne vom opri din căutarea de noi oportunităţi prin care să ajutăm.

    Nu există un manual de instrucţiuni pentru cum să ne simţim în astfel de vremuri şi ştiu că asta poate cauza stres pentru mulţi. Lista mea de îngrijorări de acum – ca şi a voastră, sunt convins – este lungă – de la copiii mei, la părinţi, familie, prieteni, până la siguranţa vostra, colegii mei, a celor care sunt cu adevărat foarte bolnavi şi la răul care va fi cauzat de această cădere economică peste comunităţile noastre.

    Vă rog să aveţi grijă de voi şi de cei pe care îi iubiţi. Ştiu că putem trece peste asta, împreună.

    Jeff”

     


     

  • Viitorul plăţilor cu bancnote: Banca Angliei plănuieşte integrarea unei monede digitale în sistemul fiscal

    Banca Angliei ia în considerare introducerea bancnotelor electronice pentru consumatori şi business-uri, potrivit BBC.

    „Suntem în mijlocul unei revoluţii a plăţilor”, a declarat guvernatorul Mark Carney, adăugând că Banca trebuie să cerceteze detaliat felurile în care pot funcţiona banii electronici.

    Carney a mai spus că schimbarea va completa, nu va înlocui, bancnotele clasice, în condiţiile în care oamenii încă au nevoie de bani cash. Însă mişcarea ar putea deschide uşa banilor programabili către o integrare tot mai accentuată în sistemul fiscal sau în aparatele casnice.

    Bancnotele au fost principalul mod de plată între indivizi şi băncile centrale timp de 300 de ani, spune Banca, adăugând că valoarea totală a bancnotelor din Marea Britanie era aproape să atingă un maxim istoric, însă oamenii au făcut tot mai puţine tranzacţii cash.

    Guvernatorul a spus că firmele de tehnologie financiară au început să ofere noi forme de bani şi noi moduri de plată, însă este important să ai o monedă creată de o bancă centrală de încredere.

    Astfel, Banca ia în considerare o Monedă Digitală a Băncii Centrale, care ar fi exprimată în lire sterline, exact ca bancnotele cu care ne-am obişnuit. În consecinţă, 10 lire digitale ar valora cât o bancnotă de 10 lire sterline.

    Sistemul ar fi diferit de banii digitali păstraţi într-un cont bancar şi de criptomonede, fiind garantat de bancă, nu de o afacere comercială. Clienţii vor putea să plătească fără să li se înregistreze toate datele tranzacţiei, ceea ce ar genera un nivel asemănător de anonimat cu cel al banilor cash.

    În 2020, se estimează că un miliard de persoane folosesc o aplicaţie mobilă de plată, numărul urmând să crească la 1,31 miliarde până în 2023. În 2008, piaţa globală de plăţi mobile era de aproximativ 881 miliarde de dolari. Până în 2024, numărul va ajunge la 3.081 de miliarde, conform merchantsavvy.

     

  • Leroy Merlin închide temporar toate magazinele din România începând de luni. Este primul retailer de bricolaj care decide sistarea vânzărilor în magazinele fizice

    Retailerul francez de bricolaj Leroy Merlin închide temporar, începând de luni, toate magazinele din România, în contextul măsurilor preventive privind răspândirea epidemiei de coronavirus.

    „Ca urmare a Ordonanţei Militare transmisă în acest weekend, retailerul Leroy Merlin a decis să închidă temporar toate magazinele, atât pe cele aflate în centre comerciale, cât şi celelalte magazine, începând cu data de 23 martie, ca o măsură de prevenţie şi siguranţă împotriva răspândirii virusului COVID-19”, se arată într-un comunicat de presă al companiei.

    Francezii de la Leroy Merlin au 17 magazine în România.

    „Suntem o companie umană, responsabilă şi ne asumăm acest rol. Din respect pentru colaboratorii noştri am decis să închidem temporar toate magazinele. Deşi Ordonanţa militară restricţionează doar centrele comerciale, este datoria noastră morală să ne protejăm angajaţii şi clienţii care ne trec pragul. Rămânem în continuare la dispoziţia clienţilor prin serviciile noastre Rezervă&Ridică şi Comerţul Online şi ne vom focusa pe listarea a cât mai multor produse în cadrul site-ului”, spune Frédéric Lamy, CEO Leroy Merlin.

    Şi în Franţa, compania a decis închiderea magazinelor în acelaşi context, acestea fiind ulterior redeschise, după câteva zile.

    Săptămâna trecută, datele centralizate de ZF arătau că magazinele de bricolaj şi depozitele de materiale de construcţii din România rămân deschise, în condiţii de atenţie sporită la igienă, însă cumpărătorii cresc numărul de comenzi online, pentru a limita interacţiunile cu alţi oameni, în contextul răspândirii epidemiei de coronavirus. Leroy Merlin este astfel primul retailer de bricolaj din România care decide să-şi suspende activitatea în magazinele fizice.

    Retailerul francez de bricolaj Leroy Merlin, cu 17 magazine în România, şi-a majorat businessul de pe plan local cu peste 10% în 2019. Ca urmare, businessul a atins pragul de jumătate de miliard de euro. În prezent, magazine Leroy Merlin există în Suceava, Oradea, Timişoara, Cluj-Napoca, Sibiu, Constanţa şi alte oraşe.